marți, 27 decembrie 2016
luni, 5 septembrie 2016
Atelier
Pentru ca multe femei sunt dornice sa-si coase ie, ne-am hotarat sa largim cercul si sa infiintam atelierul de lucru de mana "In bratele bunicilor", grup care intruneste persoane care stiu sa coase sau care vor sa invete. Atelierul este condus de Cristina Muresan, presedinte al Asociatiei Ideal Infinit. Prin asociatie se deruleaza proiecte in parteneriat cu Sectia de Etnografie a Muzeului Judetean Mures, prin care se realizeaza si consultnta de specialitate.
luni, 18 iulie 2016
joi, 30 iunie 2016
miercuri, 29 iunie 2016
marți, 28 iunie 2016
joi, 23 iunie 2016
luni, 6 iunie 2016
duminică, 5 iunie 2016
Traditie
RUSALlILE.
Pogorârea Sf. Duh sau cincizecimea, este celebrată prin procesiuni și pelerinaje religioase de către toate confesiunile creștine, doar data celebrării diferă, fiind o sărbătoare mobilă, plasată la 50 de zile după Paşti. La ortodocși se obișnuiește ieșirea în țarină, pentru sfințirea holdelor. Preoții, însoțiți de credincioși, merg în țarină, cu praporii împodobiți cu cununițe de grâu verde, iar în unele locuri fetele duc și colaci de grâu și cântă cântecul cununii de la secerat. Cununițele de grâu verde, împletite din primele spice de grâu, sunt puse la troițe sau păstrate la prapori, în biserică. În multe părți, a doua zi de Rusalii, avea loc dansul călușarilor, joc cu multiple rosturi fertilizatoare și tămăduitoare. La Ibănești, călușarii purtau iederă verde și pelin, plante cu calități vindecătoare. Pentru apărarea casei în multe părți se pun ramuri de tei la porți și la icoane. În Valea Gurghiului se puneau ramuri de stejar la grinda casei și la biserică. În zona Târnavelor, feciorii puneau mesteceni la casele fetelor și erau cinstiți cu băutură și lichiu, o prăjitură festivă specifică zonei. Rosturi fertilizatoare avea și obiceiul boului înstruțat sau împănarea boului ce avea loc în unele părți ale Transilvaniei. În ceea ce privește pelerinajele, este binecunoscut pelerinajul maghiarilor la mănăstirea din Șumuleu Ciuc de Rusalii. La Hodac, pe Valea Gurghiului, a doua zi de Rusalii are loc udatul nevestelor, a celor căsătorite în anul trecut. În multe părți au loc târguri a doua zi de Rusalii, cum se întâmplă la Rușii Munți sau la Dumbrava din județul Mureș, târguri unde principala atracție o reprezentau jocurile tinerilor. În unele sate din Valea Beicii, pe lângă cele trei zile de Rusalii, neoficial se ține ca sărbătoare și a patra zi de Rusalii, pentru a nu cădea grindină. Începând cu Rusaliile, majoritatea sărbătorilor populare de vară au acest scop, de a feri holdele de grindină și furtuni.
Sursa: https://www.facebook.com/etnografietargumures
Udatul nevestelor
Sursa: http://www.zi-de-zi.ro/2016/06/21/udatul-nevestelor-traditia-seculara-vaii-gurghiului/
Pogorârea Sf. Duh sau cincizecimea, este celebrată prin procesiuni și pelerinaje religioase de către toate confesiunile creștine, doar data celebrării diferă, fiind o sărbătoare mobilă, plasată la 50 de zile după Paşti. La ortodocși se obișnuiește ieșirea în țarină, pentru sfințirea holdelor. Preoții, însoțiți de credincioși, merg în țarină, cu praporii împodobiți cu cununițe de grâu verde, iar în unele locuri fetele duc și colaci de grâu și cântă cântecul cununii de la secerat. Cununițele de grâu verde, împletite din primele spice de grâu, sunt puse la troițe sau păstrate la prapori, în biserică. În multe părți, a doua zi de Rusalii, avea loc dansul călușarilor, joc cu multiple rosturi fertilizatoare și tămăduitoare. La Ibănești, călușarii purtau iederă verde și pelin, plante cu calități vindecătoare. Pentru apărarea casei în multe părți se pun ramuri de tei la porți și la icoane. În Valea Gurghiului se puneau ramuri de stejar la grinda casei și la biserică. În zona Târnavelor, feciorii puneau mesteceni la casele fetelor și erau cinstiți cu băutură și lichiu, o prăjitură festivă specifică zonei. Rosturi fertilizatoare avea și obiceiul boului înstruțat sau împănarea boului ce avea loc în unele părți ale Transilvaniei. În ceea ce privește pelerinajele, este binecunoscut pelerinajul maghiarilor la mănăstirea din Șumuleu Ciuc de Rusalii. La Hodac, pe Valea Gurghiului, a doua zi de Rusalii are loc udatul nevestelor, a celor căsătorite în anul trecut. În multe părți au loc târguri a doua zi de Rusalii, cum se întâmplă la Rușii Munți sau la Dumbrava din județul Mureș, târguri unde principala atracție o reprezentau jocurile tinerilor. În unele sate din Valea Beicii, pe lângă cele trei zile de Rusalii, neoficial se ține ca sărbătoare și a patra zi de Rusalii, pentru a nu cădea grindină. Începând cu Rusaliile, majoritatea sărbătorilor populare de vară au acest scop, de a feri holdele de grindină și furtuni.
Sursa: https://www.facebook.com/etnografietargumures
Udatul nevestelor
Sursa: http://www.zi-de-zi.ro/2016/06/21/udatul-nevestelor-traditia-seculara-vaii-gurghiului/
vineri, 27 mai 2016
Ie
Costume populare din Sibiu
Sursa: https://www.facebook.com/Filedeistorietv/photos/a.474215102618681.113275.473696482670543/1134311859942332/?type=3&theater
Ia şi bluza rustică
Ia este o cămaşă purtată de femei, caracteristică portului naţional românesc, confecţionată manual din pânză albă de cânepă, bumbac, de in sau de borangic (ţesatură din mătase), fiind ornamentată cu broderii sau cusături traditionale, specifice, în funcţie de zonă.
detaliu de manecă- ie cu ciocănele
Abonați-vă la:
Postări (Atom)